Care sunt indicatorii leading și lagging?
Indicatorii leading și lagging sunt instrumente care evaluează puterea sau slăbiciunea economiilor sau a piețelor financiare. Mai simplu spus, indicatorii leading se modifică înaintea unui ciclu economic sau a unei tendințe a pieței. În schimb, indicatorii lagging se bazează pe evenimente anterioare și oferă informații despre datele istorice ale unei anumite piețe sau economii.
Cu alte cuvinte, indicatorii leading oferă semnale predictive (înainte de apariția unor evenimente sau tendințe), iar indicatorii lagging generează semnale bazate pe o tendință care este deja în curs. Aceste două clase de indicatori sunt utilizate pe scară largă de către investitori și traderi care folosesc analiza tehnică (TA), motiv pentru care sunt destul de utile în tranzacționarea cu acțiuni, Forex și criptomonede.
Pe piețele financiare, indicatorii TA au o istorie lungă care se întinde până la primele decenii ale secolului al XX-lea. Ideea din spatele acestor indicatori își are rădăcinile în dezvoltarea teoriei Dow, care a avut loc între 1902 și 1929. În esență, teoria Dow afirmă că mișcările prețurilor nu sunt aleatorii și, prin urmare, pot fi prezise folosind o analiză amănunțită a comportamentului anterior al pieței.
În afară de aceasta, indicatorii leading și lagging sunt utilizați pentru maparea performanței economice. Ca atare, nu sunt întotdeauna corelați cu analiza tehnică și prețurile de piață, ci și cu alte variabile și alți indici economici.
Cum funcționează indicatorii leading și lagging?
Indicatori leading
După cum am menționat, indicatorii leading care pot oferi informații despre tendințele viitoare sunt în curs de dezvoltare. Prin urmare, acești indicatori pot fi utilizați pentru a prognoza potențiale recesiuni sau recuperări. De exemplu, în ceea ce privește performanța burselor de acțiuni, vânzările cu amănuntul sau autorizațiile de construire.
Deci, indicatorii leading tind să anticipeze ciclurile economice și sunt, în general, potriviți pentru analize pe termen scurt și mediu. De exemplu, autorizațiile de construire pot fi considerate un fel de indicator economic principal. Acestea pot semnala cererea viitoare de forță de muncă în construcții și investiții pe piața imobiliară.
Indicatori lagging
Spre deosebire de indicatorii leading, indicatorii lagging sunt utilizați pentru a identifica tendințele existente, care pot să nu fie imediat evidente de la sine. Astfel, acest tip de indicator evoluează în funcție de ciclurile economice.
De obicei, indicatorii lagging sunt aplicați analizelor pe termen lung, pe baza performanței economice istorice sau a datelor anterioare de preț. Cu alte cuvinte, indicatorii lagging produc semnale bazate pe o tendință de piață sau un eveniment financiar care a fost deja inițiat sau stabilit.
Indicatori coincidenți
Deși sunt mai puțin populari în spațiul criptomonedelor, există și o a treia clasă de indicatori care merită menționată, cunoscută drept indicatori coincidenți. Acești indicatori se situează între celelalte două tipuri. Aceștia funcționează aproape în timp real, oferind informații despre situația economică actuală.
De exemplu, un indicator coincident poate fi creat prin măsurarea orelor de lucru ale unui grup de angajați sau a ratei de producție a unui anumit sector industrial, cum ar fi producția sau mineritul.
Cu toate acestea, merită să rețineți că definițiile indicatorilor leading, lagging și coincidenți nu sunt întotdeauna clare. Unii indicatori se pot încadra în diferite categorii, în funcție de metodă și context. Acest lucru este deosebit de frecvent la indicatorii economici precum Produsul Intern Brut (PIB).
În mod tradițional, PIB-ul este considerat un indicator lagging deoarece este calculat pe baza datelor anterioare. În unele cazuri, însă, poate reflecta schimbări economice aproape instantanee, fiind astfel un indicator coincident.
Utilizări în analiza tehnică
După cum am menționat, indicatorii economici fac, de asemenea, parte din piețele financiare. Mulți traderi și analiști ai graficelor folosesc instrumente de analiză tehnică care pot fi definiți fie ca indicatori leading, fie ca indicatori lagging.
În esență, principalii indicatori TA oferă un fel de informații predictive. Ei se bazează, de obicei, pe prețurile de piață și pe volumul de tranzacționare. Aceasta înseamnă că pot indica mișcări ale pieței care ar putea avea loc în viitorul apropiat. Dar, la fel ca orice indicator, nu sunt întotdeauna exacți.
Exemplele de indicatori leading utilizați în analiza tehnică includ Indicele de forță relativă (RSI) și RSI stocastic. Într-un fel, chiar și lumânările pot fi considerate un tip de indicator leading datorită tiparelor pe care le creează. În practică, aceste tipare pot oferi perspective asupra evenimentelor viitoare ale pieței.
Pe de altă parte, indicatorii TA lagging se bazează pe date anterioare, oferind traderilor informații despre ceea ce s-a întâmplat deja. Totuși, aceștia pot fi utili pentru a observa începutul noilor tendințe ale pieței. De exemplu, atunci când o tendință ascendentă se încheie și prețul scade sub o medie mobilă, acest lucru ar putea indica începutul unei tendințe descendente.
În unele cazuri, cele două tipuri de indicatori pot fi prezente într-un singur sistem de grafice. Norul Ichimoku, de exemplu, este compus atât din indicatori leading, cât și lagging.
Atunci când sunt utilizați pentru analiza tehnică, atât indicatorii leading, cât și cei lagging au avantajele și dezavantajele lor. Prin prognoza tendințelor viitoare, indicatorii leading ar părea să ofere cele mai bune oportunități pentru traderi. Problema este, însă, că indicatorii leading produc frecvent semnale înșelătoare.
Între timp, indicatorii lagging tind să fie mai fiabili, deoarece sunt definiți în mod clar de datele de piață anterioare. Dezavantajul evident al indicatorilor lagging este reacția lor întârziată la mișcările pieței. În unele cazuri, semnalele pot veni relativ târziu pentru ca un trader să deschidă o poziție favorabilă, ceea ce duce la câștiguri potențiale mai mici.
Utilizări în macroeconomie
Dincolo de utilitatea lor în evaluarea tendințelor pieței prețurilor, indicatorii sunt utilizați și pentru analiza tendințelor macroeconomice. Indicatorii economici sunt diferiți de cei utilizați pentru analiza tehnică, dar pot fi totuși clasificați pe scară largă în categoriile leading și lagging.
Pe lângă exemplele de mai sus, alți indicatori economici principali includ vânzările cu amănuntul, prețurile imobilelor și nivelurile activității de producție. În general, se presupune că acești indicatori direcționează activitatea economică viitoare sau cel puțin oferă perspective predictive.
Alte două exemple clasice de indicatori macroeconomici lagging includ ratele șomajului și inflației. Alături de PIB și IPC, aceștia sunt utilizați în mod frecvent atunci când se compară nivelurile de dezvoltare ale diferitelor țări - sau când se evaluează creșterea unei națiuni în comparație cu anii și deceniile precedente.
Gânduri de încheiere
Indiferent dacă sunt utilizați în analiza tehnică sau în macroeconomie, indicatorii leading și lagging joacă un rol important în multe tipuri de studii financiare. Ei facilitează interpretarea diferitelor tipuri de date, combinând adesea mai multe concepte într-un singur instrument.
Ca atare, acești indicatori pot anticipa tendințele viitoare sau le pot confirma pe cele care au loc deja. În afară de asta, sunt utili și atunci când se evaluează performanța economică a unei țări. Fie în raport cu anii precedenți, fie în comparație cu alte țări.