Organizațiile autonome descentralizate (DAO) explicate: Ce, De ce și Cum
Acasă
Articole
Organizațiile autonome descentralizate (DAO) explicate: Ce, De ce și Cum

Organizațiile autonome descentralizate (DAO) explicate: Ce, De ce și Cum

Intermediar
Publicat Apr 6, 2020Actualizat Jan 31, 2023
8m

TL;DR

Tehnologia blockchain a dat naștere unui tip complet nou de structuri organizaționale care pot funcționa autonom, fără a fi nevoie de coordonare de la o autoritate centrală. Organizațiile autonome descentralizate (DAO) sunt entități distribuite în care membrii comunității pot participa la managementul și luarea deciziilor organizației lor. Nu există o autoritate centrală într-un DAO. În schimb, puterea este distribuită între deținătorii de tokenuri care pot vota pentru a determina cel mai bun mod de acțiune. Toate activitățile și voturile dintr-o DAO sunt vizibile pe un blockchain, toate tranzacțiile fiind astfel publice. 

DAO-urile pot avea diverse scopuri, cum ar fi centralizarea fondurilor membrilor pentru investiții de risc sau validarea veridicității datelor off-chain. Bitcoin este uneori considerat a fi organizația autonomă descentralizată inițială.

Ce este o organizație descentralizată autonomă (DAO)?

O organizație autonomă descentralizată, sau DAO, este o entitate condusă de comunitate, fără o autoritate centrală, care este guvernată de un cod informatic. Deoarece regulile care determină comportamentul organizației sunt încorporate în proiectarea acesteia, organizația are capacitatea de a funcționa autonom, fără a fi nevoie de o conducere centrală. 

Spre deosebire de organizațiile tradiționale, în DAO nu există o singură persoană sau un grup care să poată lua și impune decizii în mod unilateral. O formă emergentă de structură juridică fără autoritate centrală, modelul de guvernare DAO se bazează pe propuneri pe care membrii comunității le supun la vot. 

Popularizate de entuziaștii cripto, DAO-urile democratizează luarea deciziilor organizaționale printr-un proces de guvernanță descentralizat. Oferind fiecărui membru un cuvânt de spus cu privire la modul în care este condusă organizația, o DAO își poate împuternici membrii să determine în mod colectiv viitorul entității. Această abordare este fundamental diferită de organizațiile corporative tradiționale în care directorii și marii acționari exercită adesea controlul majoritar.

Înțelegerea organizațiilor autonome descentralizate (DAO)

Prin natura lor descentralizată, DAO-urile sunt fără permisiuni și rezistente la cenzură, o caracteristică majoră a criptomonedelor precum Bitcoin. În loc să fie controlate de o singură instituție, cum ar fi un guvern sau o bancă centrală, astfel de active sunt întreținute de rețele de calculatoare ale căror reguli sunt încorporate în codul lor.

Inspirat de natura descentralizată a criptomonedelor, un grup de dezvoltatori a extins principiul la nivelul organizațiilor. În 2016, prima DAO a fost lansată cu viziunea ca toți membrii săi să acționeze colectiv ca organ de conducere. 

Cum funcționează DAO-urile? 

O DAO este de obicei condusă de o comunitate formată din părți interesate stimulate să participe la operațiunile organizației printr-un obiectiv comun și, adesea, printr-un mecanism criptoeconomic suplimentar. Regulile unei DAO sunt înscrise de o echipă principală de dezvoltatori din comunitate în contracte inteligente care stabilesc cadrul de bază al modului în care funcționează organizația autonomă descentralizată. 

De exemplu, pe baza rezultatului votului membrilor, poate fi declanșat un cod pentru a arde o cantitate predeterminată de tokenuri deținute în custodia DAO sau pentru a trimite recompense deținătorilor de tokenuri. 

Regulile și înregistrările tranzacțiilor unei DAO sunt stocate în mod transparent pe blockchain. De obicei, deciziile din cadrul unei DAO sunt luate prin propunerile membrilor. Dacă o propunere este susținută de majoritatea părților interesate – sau îndeplinește un alt set de reguli predeterminat – aceasta este implementată automat. 

Membrii DAO pot diferi uneori prin puterea de vot pe care o dețin în funcție de numărul de tokenuri de guvernare pe care le dețin. De exemplu, un membru care deține 100 de tokenuri va avea de două ori puterea de vot față de un membru care deține 50. Ideea din spatele acestei practici este că persoanele care investesc mai mult financiar în DAO sunt mai motivate să facă ceea ce este mai bine pentru organizație. Unele DAO au, de asemenea, trezorerii care găzduiesc tokenurile pe care membrii lor le pot emite în schimbul monedelor fiduciare. Comunitatea poate vota și decide cum sunt utilizate fondurile.

În anumite privințe, o DAO funcționează ca o corporație sau ca un stat național, dar în multe aspecte importante funcționează într-un mod mai descentralizat. În timp ce organizațiile tradiționale sunt structurate ierarhic și deciziile sunt adesea transmise prin mai multe straturi de birocrație, DAO-urile elimină ierarhia. În schimb, DAO-urile folosesc mecanisme economice pentru a alinia interesele organizației cu cele ale membrilor săi.

Membrii unei DAO nu sunt legați de niciun contract formal, ci de un scop comun și stimulente din rețea legate de regulile consensului. Aceste reguli sunt complet transparente și scrise în software-ul sursă deschisă care guvernează organizația. DAO-urile operează fără frontiere, dar pot fi supuse unor reglementări în funcție de legile unei anumite jurisdicții cu care interacționează.  

Odată ce o DAO este implementată, aceasta nu poate fi controlată de o singură parte, ci este guvernată de o comunitate de participanți. Dacă regulile de guvernanță definite în protocol sunt bine concepute, ele ar trebui să orienteze actorii către cel mai benefic rezultat pentru rețea.

O modalitate de a descrie DAO-urile este ca un sistem de operare pentru colaborare deschisă. Acest sistem permite indivizilor și instituțiilor să lucreze spre obiective comune fără a fi nevoie să se cunoască sau să aibă încredere reciprocă.

DAO și problema mandant-mandatar

DAO abordează o problemă din economie numită dilema mandant-mandatar. Apare atunci când o persoană sau o entitate („mandatarul”) are capacitatea de a lua decizii și de a întreprinde acțiuni în numele altei persoane sau entități („mandantul”). În cazul în care mandatarul este motivat să acționeze în propriul interes, acesta poate să nu țină cont de interesele mandantului.

Ceea ce exacerbează problema este că ar putea exista și asimetrie informațională între mandant și mandatar. Mandantul ar putea să nu știe niciodată că este exploatat și să nu aibă nicio modalitate de a se asigura că mandatarul acționează în interesul său.

Câteva exemple comune în acest sens includ aleșii care reprezintă cetățenii, brokerii care reprezintă investitorii sau managerii care reprezintă acționarii.

Permițând un grad mai mare de transparență făcut posibil de tehnologia blockchain, modelele de stimulente bine concepute din spatele DAO-urilor pot elimina o parte din această problemă. Stimulentele din cadrul organizației sunt aliniate și există foarte puțină (sau deloc) asimetrie informațională. Deoarece toate tranzacțiile sunt înregistrate pe un blockchain, funcționarea DAO-urilor este complet transparentă și, teoretic, le face incoruptibile.

Beneficiile DAO-urilor

Descentralizate

Într-o organizație tradițională, cele mai importante decizii sunt luate de o autoritate centrală. Într-o DAO, deciziile care afectează entitatea sunt luate în comun de către comunitate. 

Transparente

Transparența necesită responsabilitatea fiecărui membru al DAO. Voturile în cadrul unei DAO se fac prin blockchain și sunt vizibile public. Oricine poate căuta înregistrările tranzacțiilor. Acest lucru motivează membrii comunității să acționeze cu bună-credință și descurajează acțiunile împotriva comunității.

Sunt bazate pe comunitate 

O DAO poate reuni oameni din întreaga lume pentru a lucra spre un obiectiv comun. Fiecare membru are posibilitatea de a contribui la proiect. Spre deosebire de structurile corporative tradiționale, toată lumea își poate exprima ideile și poate propune acțiuni organizaționale prin intermediul mecanismelor de guvernare descentralizată. 

Exemple de DAO-uri

Deși este o organizație foarte simplă, rețeaua Bitcoin poate fi considerată primul exemplu de DAO. Funcționează într-un mod descentralizat și este coordonată printr-un protocol de consens fără ierarhie între participanți. 

Protocolul Bitcoin definește regulile organizației, în timp ce Bitcoin ca monedă oferă un stimulent pentru utilizatori de a securiza rețeaua. Acest lucru face ca participanții să lucreze împreună pentru a menține Bitcoin să funcționeze ca organizație autonomă descentralizată.

Scopul comun în cazul Bitcoin este stocarea și transferul de valoare fără ca o entitate centrală să coordoneze sistemul. Dar pentru ce altceva ar mai putea fi folosite DAO-urile?

DAO-urile mai complexe pot fi implementate pentru diferite cazuri de utilizare, cum ar fi fonduri de risc descentralizate sau platforme de socializare. De asemenea, DAO-urile ar putea coordona funcționarea dispozitivelor conectate la Internet of Things (IoT).

A apărut un subset de DAO-uri numite corporații autonome descentralizate (DAC). O DAC poate oferi servicii similare unei companii tradiționale, de exemplu, un serviciu de partajare a transportului. Diferența este că funcționează fără structura de guvernanță corporativă întâlnită în afacerile tradiționale.

De exemplu, o mașină autonomă care oferă servicii de ridesharing ca parte a unei DAC ar putea funcționa autonom, efectuând tranzacții cu oameni și alte dispozitive inteligente. Prin utilizarea oracolelor blockchain, ar putea chiar să declanșeze contracte inteligente și să îndeplinească anumite sarcini pe cont propriu, cum ar fi deplasarea la mecanic. 

 

Ethereum și „The DAO”

Unul dintre cele mai vechi exemple de DAO a fost „The DAO”. Era alcătuită din contracte inteligente complexe pe blockchainul Ethereum care trebuiau să acționeze ca un fond de risc autonom.

În mai 2016, tokenurile DAO-ului au fost vândute în cadrul unei oferte inițiale de monede (ICO) și au oferit o participație și drepturi de vot în acest fond descentralizat. Cu toate acestea, la scurt timp după lansare, aproximativ o treime din fonduri au fost furate din The DAO într-unul dintre cele mai mari hack-uri din istoria criptomonedelor.

Rezultatul acestui eveniment a fost că Ethereum s-a împărțit în două lanțuri în urma unui hard fork. Într-unul din lanțuri, tranzacțiile frauduloase au fost efectiv inversate, ca și cum hack-ul nu s-ar fi întâmplat. Acest lanț este ceea ce se numește acum blockchainul Ethereum. Celălalt lanț, fidel principiului „codul este lege”, a lăsat neatinse tranzacțiile frauduloase. Acest blockchain se numește acum Ethereum Classic

Limitările DAO-urilor

Aspecte legale

Mediul de reglementare din jurul DAO-urilor este încă foarte incert, deoarece majoritatea jurisdicțiilor nu și-au definit încă abordarea față de acest tip nou de entități. Un statut juridic continuu incert ar putea deveni o barieră semnificativă în calea adoptării DAO.

Atacuri coordonate

Proprietățile dezirabile ale DAO (descentralizare, imuabilitate, fără încredere) implică în mod inerent unele riscuri de performanță și securitate. Exemplul The DAO a demonstrat că această nouă formă organizațională poate aduce riscuri noi care nu sunt prezente la entitățile tradiționale.

Puncte de centralizare

Se poate argumenta că descentralizarea nu este o stare, ci mai degrabă un interval, în care fiecare nivel este potrivit pentru un tip diferit de caz de utilizare. În unele cazuri, autonomia deplină sau descentralizarea ar putea să nu fie nici măcar posibile sau să nu aibă sens.

DAO-urile pot permite ca o gamă mai largă de participanți să colaboreze, dar regulile de guvernare stabilite în protocol vor fi întotdeauna un punct de centralizare. Se poate argumenta că organizațiile centralizate pot funcționa cu o eficiență mult mai mare – dar abandonează beneficiile participării deschise.

Concluzii 

DAO-urile permit organizațiilor să se elibereze de dependența ierarhiilor și structurilor tradiționale. În loc de o entitate centrală care coordonează acțiunile participanților, regulile de guvernanță sunt automatizate și conduc membrii către cel mai benefic rezultat pentru rețea.

Rețeaua Bitcoin poate fi considerată o DAO timpurie, simplistă. Pentru a realiza DAO-uri bune este necesară stabilirea unui set eficient de reguli de consens care să rezolve problemele complexe de coordonare a participanților. Adevărata provocare cu care se confruntă implementarea DAO ar putea să nu fie pur tehnologică, ci mai degrabă socială.

Dacă doriți să aflați mai multe despre DAO-uri, consultați raportul Binance Research: Teoria și practica DAO-urilor.