Ce este un ICO?
O ofertă inițială de monedă (sau ICO) este o metodă prin care echipele pot strânge fonduri pentru un proiect în spațiul criptomonedelor. Într-un ICO, echipele generează tokenuri bazate pe blockchain pentru a le vinde primilor susținători. Aceasta servește ca o fază de finanțare participativă – utilizatorii primesc tokenuri pe care le pot folosi (fie imediat, fie în viitor), iar proiectul primește bani pentru a-și finanța dezvoltarea.
Practica a fost popularizată în 2014, când a fost folosită pentru a finanța dezvoltarea Ethereum. De atunci, a fost adoptată de sute de proiecte (în special în timpul exploziei din 2017), cu grade diferite de succes. Deși numele sună similar cu cel de ofertă publică inițială (IPO), cele două reprezintă metode foarte diferite de a obține finanțare.
IPO-urile se aplică de obicei companiilor înființate deja, care vând acțiuni care oferă proprietate parțială în compania lor ca o modalitate de a strânge fonduri. În schimb, ICO-urile sunt folosite ca un mecanism de strângere de fonduri care permite companiilor să strângă fonduri pentru proiectul lor aflat în stadii incipiente. Când investitorii ICO cumpără tokenuri, nu cumpără nicio porțiune din companie.
ICO-urile pot fi o alternativă viabilă la finanțarea tradițională pentru start-upurile tehnologice. Adesea, noii intrați se luptă să își asigure capital fără un produs funcțional. În spațiul blockchain, firmele consacrate investesc rareori în proiecte pe baza unei cărți albe. În plus, lipsa reglementării criptomonedelor îi descurajează pe mulți să ia în considerare start-upurile din domeniul blockchain.
Însă practica nu este folosită doar de start-upuri. Companiile consacrate aleg uneori să lanseze un ICO invers, care este foarte asemănător din punct de vedere funcțional cu un ICO obișnuit. În acest caz, o afacere are deja un produs sau serviciu și emite un token pentru a-și descentraliza ecosistemul. Alternativ, ar putea lansa un ICO pentru a include o gamă mai largă de investitori și pentru a strânge capital pentru un nou produs bazat pe blockchain.
ICO vs. IEO (oferte inițiale de schimb)
Ofertele inițiale de monede și ofertele inițiale de schimb (IEO) sunt similare în multe privințe. Diferența cheie este că un IEO nu este găzduit doar de echipa proiectului, ci alături de o platformă de schimb de criptomonede.
Platforma de schimb colaborează cu echipa pentru a permite utilizatorilor săi să cumpere tokenuri direct pe platforma sa. Acest lucru poate fi benefic pentru toate părțile implicate. Atunci când o platformă de schimb de încredere acceptă un IEO, utilizatorii se pot aștepta ca proiectul să fi fost auditat riguros. Echipa din spatele IEO beneficiază de o expunere sporită, iar platforma de schimb are de câștigat din succesul proiectului.
ICO vs. STO (oferte de tokenuri financiare)
Ofertele de tokenuri financiare au fost odată denumite „noile ICO-uri”. Din punct de vedere tehnologic, ele sunt identice – tokenurile sunt create și distribuite în același mod. Din punct de vedere legal, însă, sunt complet diferite.
Din cauza unor ambiguități legale, nu există un consens cu privire la modul în care autoritățile de reglementare ar trebui să califice ICO-urile (discutate mai detaliat mai jos). Drept urmare, industria nu are încă reglementare semnificativă.
Unele companii decid să apeleze la STO ca modalitate de a oferi capital sub formă de tokenuri. De asemenea, acest lucru i-ar putea ajuta să evite orice incertitudine. Emitentul își înregistrează oferta ca ofertă de valori mobiliare la organismul guvernamental relevant, ceea ce îl supune aceluiași tratament ca titlurile de valoare tradiționale.
Cum funcționează un ICO?
Un ICO poate lua mai multe forme. Uneori, echipa care îl organizează are un blockchain funcțional pe care va continua să îl dezvolte în lunile și anii următori. În acest caz, utilizatorii pot cumpăra tokenuri care sunt trimise la adresele lor din lanț.
Alternativ, este posibil ca blockchainul să nu fie lansat, caz în care tokenurile vor fi emise pe unul consacrat (cum ar fi Ethereum). Odată ce noul lanț este activ, deținătorii își pot schimba tokenurile cu altele noi emise pe acesta.
Cea mai obișnuită practică, însă, este emisiunea de tokenuri pe un lanț compatibil cu contractele inteligente. Din nou, acest lucru se face predominant pe Ethereum - multe aplicații folosesc standardul de token ERC-20. Deși nu toate provin din ICO-uri, se estimează că astăzi există peste 200.000 de tokenuri diferite emise pe Ethereum.
Pe lângă Ethereum, există și alte lanțuri care pot fi folosite - Waves, NEO, NEM sau Stellar sunt câteva exemple populare. Având în vedere cât de flexibile sunt aceste protocoale, multe organizații nu fac planuri de a migra, ci aleg să se bazeze pe bazele existente. Această abordare le permite să profite de efectele de rețea ale unui ecosistem consacrat și oferă dezvoltatorilor acces la instrumente care au fost deja încercate și testate.
Un ICO este anunțat din timp și specifică regulile pentru modul în care se va desfășura. S-ar putea să sublinieze un interval de timp pentru care va funcționa, să implementeze o capitalizare maximă vizată pentru numărul de tokenuri care urmează să fie vândute sau să combine ambele. Ar putea exista și o listă albă pe care participanții trebuie să se înscrie în prealabil.
Utilizatorii trimit apoi fonduri la o adresă specificată – în general, rețelele Bitcoin și Ethereum sunt acceptate datorită popularității lor. Cumpărătorii fie furnizează o nouă adresă pentru a primi tokenurile, fie tokenurile sunt trimise automat la adresa de la care a fost efectuată plata.
Cine poate lansa un ICO?
Tehnologia de creare și distribuire a tokenurilor este accesibilă pe scară largă. Dar, în practică, există multe aspecte legale de luat în considerare înainte de a lansa un ICO.
În general, în spațiul criptomonedelor lipsesc liniile directoare de reglementare, iar unele întrebări cruciale nu au primit încă răspuns. Unele țări interzic direct lansarea ICO-urilor, dar nici măcar jurisdicțiile cele mai permisive pentru cripto nu au adoptat încă o legislație clară. Prin urmare, este imperativ să înțelegeți legile țării dvs. înainte de a lua în considerare un ICO.
Care sunt reglementările privind ICO-urile?
Este dificil să oferim un răspuns universal valabil, deoarece trebuie să luăm în considerare mai multe variabile. Reglementările variază de la o jurisdicție la alta și fiecare proiect are probabil propriile sale nuanțe care pot afecta modul în care entitățile guvernamentale îl privesc.
Trebuie remarcat faptul că absența reglementărilor în unele locuri nu înseamnă un permis de liberă trecere pentru a finanța participativ un proiect prin intermediul unui ICO. Prin urmare, este important să solicitați consiliere juridică profesionistă înainte de a alege această formă de finanțare participativă.
În mai multe rânduri, autoritățile de reglementare au sancționat echipele care au strâns fonduri în ceea ce au fost considerate ulterior a fi oferte de valori mobiliare. Dacă autoritățile consideră că un token este o valoare mobiliară, emitentul trebuie să respecte măsurile riguroase care se aplică activelor tradiționale din această clasă. Pe acest front, Comisia pentru valori mobiliare și burse (SEC) din SUA a oferit câteva informații utile.
În general, dezvoltarea reglementărilor este lentă în spațiul blockchain, mai ales că tehnologia depășește ritmul lent al rotițelor sistemului juridic. Totuși, numeroase entități guvernamentale au discutat despre implementarea unui cadru mai transparent pentru tehnologia blockchain și criptomonede.
Deși mulți entuziaști ai blockchainului se tem de o posibilă extindere a reglementărilor (care ar putea împiedica dezvoltarea), cei mai mulți dintre ei recunosc nevoia de protecție a investitorilor. Spre deosebire de clasele financiare tradiționale, capacitatea oricui de pe glob de a participa prezintă unele provocări semnificative.
Care sunt riscurile ICO-urilor?
Perspectiva unui nou token care să ofere profituri uriașe este una atrăgătoare. Dar nu toate monedele create sunt egale. Ca și în cazul oricărei investiții în criptomonede, nu există garanții că veți avea o rentabilitate pozitivă a investiției (ROI).
Este dificil de determinat dacă un proiect este viabil, deoarece există mulți factori de evaluat. Potențialii investitori ar trebui să efectueze verificările necesare și cercetări ample asupra tokenurilor pe care le iau în considerare. Acest proces ar trebui să includă o analiză fundamentală amănunțită. Mai jos este o listă cu câteva întrebări la care ar trebui să găsiți răspuns, dar aceasta nu este deloc exhaustivă:
Este conceptul viabil? Ce problemă rezolvă?
Cum este alocată rezerva?
Proiectul are nevoie de un blockchain/token sau se poate realiza fără unul?
Este echipa de renume? Are abilitățile de a aduce proiectul la viață?
Cea mai importantă regulă este să nu investiți niciodată mai mult decât vă puteți permite să pierdeți. Piețele de criptomonede sunt incredibil de volatile și există un risc major ca valoarea deținerilor dvs. să scadă.
Gânduri de încheiere
Ofertele inițiale de monede au fost extraordinar de eficiente ca mijloc pentru proiectele aflate în stadiile incipiente de a obține finanțare. După succesul Ofertei inițiale de monede a Ethereum din 2014, multe organizații au reușit să obțină capital pentru a dezvolta noi protocoale și ecosisteme.
Cumpărătorii ar trebui, totuși, să fie conștienți în ce investesc. Nu există profituri garantate. Având în vedere dezvoltarea spațiului criptomonedelor, astfel de investiții sunt extrem de riscante și există puțină protecție dacă proiectul nu reușește să livreze un produs viabil.