TL;DR
Printre numeroasele cazuri emergente de utilizare a tehnologiei blockchain, managementul și verificarea identității digitale reprezintă, poate, unul dintre cele mai promițătoare. Numai în 2018, miliarde de oameni au fost afectați de breșe ale datelor cu caracter personal, în întreaga lume. Există o nevoie incontestabilă de metode mai sigure de stocare, transfer și verificare a informațiilor cu caracter sensibil. În acest context, sistemele blockchain pot aduce soluții valoroase la unele dintre dificultățile cu care se confruntă majoritatea bazelor de date centralizate.
Cum se poate aplica tehnologia blockchain la sistemele de identitate digitală?
În esență, atunci când un fișier este înregistrat pe un sistem blockchain, autenticitatea informațiilor acestuia este asigurată de numeroasele noduri care întrețin rețeaua. Altfel spus, un „lot de afirmații”, de la mai mulți utilizatori, susține valabilitatea tuturor datelor înregistrate.
Într-un astfel de scenariu, nodurile rețelei pot fi controlate de agenții autorizate sau instituții guvernamentale, responsabile de verificarea și validarea înregistrărilor digitale. Practic, fiecare nod poate „vota” cu privire la autenticitatea datelor, astfel încât fișierele să poată fi folosite la fel ca un document oficial, dar cu niveluri sporite de securitate.
Rolul criptografiei
Este esențial să înțelegem că un sistem de identitate bazat pe blockchain nu necesită partajarea directă sau explicită a informațiilor cu caracter sensibil. În schimb, datele digitale pot fi partajate și autentificate prin utilizarea tehnicilor criptografice, cum ar fi funcții de hashing, semnături digitale și dovezi zero-knowledge.
Prin utilizarea algoritmilor de hashing, orice document poate fi convertit într-un hash, care este un șir lung de litere și cifre. În acest caz, hash-ul reprezintă toate informațiile folosite pentru a-l crea, acționând ca o amprentă digitală. În plus, instituțiile guvernamentale sau alte entități de încredere pot furniza semnături digitale pentru a da documentului o valabilitate oficială.
De exemplu, un cetățean și-ar putea furniza documentul unei agenții autorizate, astfel încât să poată genera un hash unic (amprentă digitală). Agenția poate crea apoi o semnătură digitală care confirmă validitatea acelui hash, ceea ce înseamnă că poate fi folosit ca document oficial.
În afară de asta, dovezile zero-knowledge fac posibile partajarea și autentificarea acreditărilor sau identităților fără a se dezvălui nicio informație despre ele. Astfel, chiar dacă datele sunt criptate, autenticitatea lor poate fi totuși verificată. Cu alte cuvinte, ați putea folosi dovezile ZK pentru a demonstra că aveți vârsta suficient de mare pentru a conduce sau a intra într-un club fără a dezvălui data exactă a nașterii dvs.
Identitate auto-suverană
Conceptul de identitate auto-suverană se referă la un model în care fiecare utilizator individual are control deplin asupra datelor sale, care ar putea fi stocate în portofele personale (similare portofelelor cripto). În acest context, o persoană poate decide când și cum sunt partajate informațiile sale. De exemplu, cineva și-ar putea stoca datele cardului de credit într-un portofel personal și apoi și-ar putea folosi cheia privată pentru a semna o tranzacție care trimite acele informații. Acest lucru i-ar permite să demonstreze că este adevăratul proprietar al cardului de credit.
În timp ce tehnologia blockchain este folosită în principal pentru stocarea și schimbul de criptomonede, poate fi folosită și pentru a partaja și a valida documente personale și semnături. De exemplu, o persoană ar putea determina o agenție guvernamentală să îi aprobe statutul de investitor acreditat, apoi să transfere confirmarea acestui fapt către o agenție de brokeraj printr-un protocol de verificare ZK. În consecință, agenția de brokeraj poate fi sigură că investitorul a fost acreditat în mod corespunzător, chiar dacă nu are informații detaliate despre valoarea netă sau venitul său.
Avantaje potențiale
Implementarea criptografiei și a tehnologiei blockchain în identitatea digitală poate oferi cel puțin două beneficii majore. Primul este că utilizatorii pot avea un control mai bun asupra modului și momentului utilizării informațiilor lor personale. Acest lucru ar reduce foarte mult pericolele asociate cu stocarea datelor cu caracter sensibil în baze de date centralizate. De asemenea, rețelele blockchain pot oferi niveluri mai ridicate de confidențialitate prin utilizarea sistemelor criptografice. După cum s-a menționat, protocoalele dovezilor zero-knowledge permit utilizatorilor să dovedească valabilitatea documentelor lor fără a fi nevoie să partajeze detalii despre acestea.
Al doilea avantaj este faptul că sistemele de identificare digitală bazate pe blockchain pot fi mai fiabile decât cele tradiționale. De exemplu, utilizarea semnăturilor digitale ar putea face relativ ușor să se verifice sursa unei afirmații făcute despre un utilizator. În afară de asta, sistemele blockchain ar face să fie mai dificil ca o persoană să falsifice o informație și ar putea proteja eficient tot felul de date împotriva fraudelor.
Limitări potențiale
Ca și în multe cazuri de utilizare a tehnologiei blockchain, există unele provocări implicate în utilizarea tehnologiei pentru sistemele de identificare digitală. Probabil că cea mai dificilă problemă este faptul că aceste sisteme ar fi încă vulnerabile la un tip de activitate rău intenționată cunoscută sub numele de furt sintetic de identitate.
Identitatea sintetică presupune combinarea informațiilor valide de la diferiți indivizi pentru a crea o identitate complet nouă. Deoarece fiecare informație folosită pentru a crea o identitate sintetică este corectă, unele sisteme pot fi păcălite să le recunoască pe cele false ca fiind autentice. Acest tip de atac este utilizat pe scară largă de către infractori în fraudele cu carduri de credit.
Cu toate acestea, problema poate fi atenuată prin utilizarea semnăturilor digitale, astfel încât combinațiile inventate de documente să nu fie acceptate ca înregistrări pe un blockchain. De exemplu, o instituție guvernamentală ar putea furniza semnături digitale individuale pentru fiecare document, dar și o semnătură digitală comună pentru toate documentele înregistrate de aceeași persoană.
Un alt punct de atenție este posibilitatea unor atacuri de 51%, care este mai probabilă în rețelele mici de tip blockchain. Un atac de 51% are potențialul de a reorganiza un blockchain, schimbându-i în esență înregistrările. Această problemă este deosebit de îngrijorătoare în blockchainurile publice, unde oricine se poate alătura procesului de verificare și validare a blocurilor. Din fericire, blockchainurile private pot reduce probabilitatea unor astfel de atacuri, deoarece ar include doar entități de încredere ca validatori. Totuși, acesta ar reprezenta un model mai centralizat și mai puțin democratic.
Gânduri de încheiere
În ciuda dezavantajelor și limitărilor, tehnologia blockchain are un mare potențial de a schimba modul în care datele digitale sunt verificate, stocate și partajate. În timp ce multe companii și firme recent înființate explorează deja posibilitățile, sunt multe de făcut. Cu toate acestea, vom vedea cu siguranță mai multe servicii axate pe managementul identității digitale în următorii ani. Și cel mai probabil, tehnologia blockchain va fi o parte centrală a acestuia.