Idei principale
Trilema blockchainului explică provocarea de a echilibra securitatea, descentralizarea și scalabilitatea în rețelele blockchain.
Îmbunătățirea unei proprietăți este adesea în detrimentul uneia dintre celelalte două proprietăți sau al amândurora.
Diferite blockchainuri adoptă diverse abordări tehnice, cum ar fi mecanisme alternative de consens, soluții de nivel 2 și partiționare, pentru a depăși trilema.
Deși niciun blockchain nu a „rezolvat” complet trilema, industria continuă să inoveze înspre designuri mai echilibrate.
Introducere
Întrucât blockchainurile pot gestiona doar un număr limitat de tranzacții pe secundă, mulți susțin că, pentru ca tehnologia să fie adoptată la nivel global, aceasta ar trebui să poată gestiona mult mai multe date și la viteze mai mari. Acest lucru ar permite mai multor oameni să folosească rețeaua fără ca aceasta să devină lentă sau scumpă.
Totuși, din cauza designului fundamental al multor rețele descentralizate, creșterea scalabilității tinde să slăbească descentralizarea sau securitatea. Aceasta este ceea ce se numește trilema blockchainului. Dezvoltatorii explorează diverse soluții, cum ar fi noi mecanisme de consens, partiționare și rețele de nivel 2.
Trilema blockchainului
Simplificând, un blockchain este o bază de date digitală distribuită. Blocurile de date sunt organizate în ordine cronologică. Blocurile sunt conectate și securizate prin dovezi criptografice. Implementarea acestei tehnologii în diferite industrii schimbă deja modul în care lucrăm și trăim.
Ideea este că blockchainurile descentralizate și sigure permit o lume în care nu trebuie să ne bazăm pe terțe părți pentru ca rețelele sau piețele să funcționeze. Cu toate acestea, experții sunt, în general, de acord că, pentru adoptarea acestei tehnologii pe scară mai largă, trebuie rezolvată trilema blockchainului.
Popularizată de cofondatorul Ethereum, Vitalik Buterin, trilema blockchainului se referă la ideea că este dificil ca blockchainurile să atingă niveluri optime ale tuturor celor trei proprietăți simultan. Consolidarea uneia dintre aceste proprietăți înseamnă adesea compromiterea uneia dintre celelalte proprietăți sau a amândurora.
Descentralizare
Rețelele blockchain sunt descentralizate prin design, ceea ce înseamnă că nu există o singură persoană, companie sau organizație care să le controleze. Rețeaua este deschisă pentru oricine dorește să participe, iar controlul este distribuit între toți participanții. Toată lumea are acces la același registru, iar dacă un participant încearcă să înșele sistemul modificând înregistrările în favoarea sa, restul rețelei poate verifica și respinge datele frauduloase.
Să ne gândim la diferența dintre Bitcoin și sistemul bancar tradițional. Băncile întăresc încrederea între persoanele care efectuează tranzacții și se asigură că toate înregistrările sunt păstrate corect. Blockchainul Bitcoin, însă, partajează toate acele date cu toată lumea din rețea, astfel încât să poată fi verificate și confirmate, înainte de a fi adăugate în baza de date. Rezultatul este un sistem care poate exista fără a fi nevoie de terți.
Descentralizarea permite existența a ceea ce este cunoscut sub numele de Web3. Deși Web2 reprezintă cea mai mare parte a internetului de astăzi, cu site-uri și aplicații controlate de companii, Web3 oferă utilizatorilor control asupra datelor și identității lor.
Cu toate acestea, descentralizarea implică niște compromisuri. Deoarece mai mulți utilizatori trebuie să ajungă la un consens pentru fiecare tranzacție, procesarea este adesea mai lentă decât în sistemele centralizate. Din acest motiv, scalabilitatea (capacitatea de a gestiona mai multe tranzacții pe secundă) este o provocare cheie pentru rețelele descentralizate.
Securitatea blockchainului
Securitatea este esențială pentru orice blockchain deoarece, fără aceasta, atacatorii ar putea compromite rețeaua și modifica istoricul tranzacțiilor. Indiferent dacă un sistem este centralizat sau descentralizat, securitatea nu este garantată. Sistemele centralizate pot beneficia de un control mai strict și de decizii mai rapide, dar prezintă, de asemenea, un punct unic de eșec și depind foarte mult de calitatea echipelor lor de securitate.
În sistemele descentralizate, securitatea trebuie să fie obținută fără a se baza pe o autoritate centrală. Bitcoin, de exemplu, folosește o combinație de criptografie și un mecanism de consens numit Proof of Work (PoW). Fiecare bloc de date este legat de cel anterior printr-o semnătură digitală unică (hash), orice manipulare fiind astfel imediat detectabilă.
PoW adaugă un alt nivel de protecție, solicitând participanților la rețea, cunoscuți sub numele de mineri, să rezolve puzzle-uri matematice complexe prin calcule extinse de hashing înainte de validarea tranzacțiilor. Ca urmare, atacurile sunt costisitoare și dificil de executat. Pentru că mineritul Bitcoin consumă intensiv resurse prin modul în care este proiect, este mai lent decât alte modele.
De asemenea, rețineți că, cu cât sunt mai mulți participanți (noduri) în rețea, cu atât rețeaua este mai sigură. Cu cât numărul de participanți este mai mare, cu atât este mai dificil ca o persoană rău intenționată să preia controlul asupra sistemului.
În teorie, dacă o persoană sau un grup reușește să controleze peste jumătate din puterea rețelei, ar putea efectua ceea ce se numește un atac de 51%, ceea ce ar putea permite exploatări precum cheltuieli duble.
Scalabilitatea blockchainului
Scalabilitatea se referă la capacitatea unui blockchain de a gestiona un număr tot mai mare de tranzacții pe secundă (TPS). Pentru ca tehnologia blockchain să susțină adoptarea pe scară largă și potențial miliarde de utilizatori, aceasta trebuie să proceseze tranzacțiile rapid, ieftin și sigur. În practică, scalabilitatea trece adesea pe plan secundar în fața descentralizării și securității, care sunt cele două principii fundamentale ale designului blockchainului.
Sistemele de plată centralizate, cum ar fi Visa, de exemplu, pot gestiona mii de tranzacții pe secundă, deoarece funcționează într-un mediu închis, cu permisiune. Ele nu necesită consens global din partea a mii de noduri independente, ceea ce le permite să proceseze tranzacții aproape instantaneu.
În schimb, blockchainurile publice trebuie să proceseze fiecare tranzacție prin intermediul mai multor validatori independenți. Această verificare distribuită încetinește performanța: nivelul de bază al Bitcoin are o medie de aproximativ 5 TPS, în timp ce Ethereum procesează în jur de 18 TPS.
Chiar dacă modelul de consens Proof of Stake (PoS) a înlocuit PoW în unele rețele, necesitatea unui consens global impune în continuare constrângeri. Fără soluții eficiente de scalabilitate, o creștere a utilizării poate duce la congestionarea rețelei, timpi mai lungi de tranzacție și taxe mai mari.
Rezolvare Trilemei blockchainului
Cea mai evidentă și de bază soluție la Trilema blockchainului este reducerea numărului de validatori (noduri) ai rețelei în schimbul unei scale și viteze mai mari. Dar acest lucru ar duce la o slăbire a descentralizării, controlul fiind acordat unui număr mai mic de participanți. Și ar duce, de asemenea, la o slăbire a securității, deoarece mai puțini participanți înseamnă șanse mai mari de atacuri.
Așadar, iată trilema: Descentralizarea și securitatea sunt profund legate, iar modul în care sunt construite blockchainurile face dificilă îmbunătățirea scalabilității fără a slăbi una dintre celelalte proprietăți sau ambele. Întrebarea importantă este cum să obținem blockchainuri mai rapide fără a sacrifica tocmai calitățile datorită cărora sunt de încredere în primul rând.
Dezvoltări în curs
Nu există o singură soluție de aur pentru trilemă. Cu toate acestea, dezvoltatorii și cercetătorii au explorat o varietate de abordări, multe dintre ele prezentând rezultate promițătoare. Printre cele mai notabile dezvoltări se numără:
1. Partiționare (Sharding)
Partiționarea: împarte un blockchain în partiții mai mici, sau shards, fiecare având propriul registru și capacitatea de a procesa tranzacții în mod independent. Un lanț principal coordonează interacțiunile între partiții, reducând încărcătura de pe fiecare lanț individual și îmbunătățind scalabilitatea.
De exemplu, protocolul NEAR folosește un model de partiționare cunoscut sub numele de Nightshade 2.0, care se scalează dinamic prin împărțirea rețelei în mai multe partiți paralele. În august 2025, rețeaua opera 8 partiții active și putea atinge finalitatea tranzacțiilor în aproximativ 600 de milisecunde.
2. Mecanism diferit de consens
Unul dintre motivele pentru care trilema există în rețeaua Bitcoin este reprezentat de modul în care PoW asigură securitatea. Găsirea unei modalități diferite de a asigura consensul este una dintre abordări pentru rezolvarea trilemei.
În blockchainurile PoS, participanții implicați în validarea tranzacțiilor trebuie să facă staking cu (să blocheze) tokenurile. Nu este nevoie de echipamente de minerit foarte specializate. Adăugarea mai multor validatori în rețea este mai simplă și mai accesibilă. PoS este doar una dintre multele abordări diferite ale mecanismelor de consens în ceea ce privește scalabilitatea.
O altă abordare este Proof of Authority (PoA), care securizează rețeaua folosind identitățile validatorilor în loc de monede din staking. În sistemele PoA, un număr limitat de participanți de încredere sunt pre-aprobați pentru a verifica tranzacțiile și a crea blocuri. Acest lucru poate oferi o scalabilitate mai mare, dar reduce descentralizarea.
Unele rețele blockchain folosesc modele hibride pentru a echilibra compromisurile. De exemplu, BNB Smart Chain folosește Proof of Staked Authority (PoSA), unde validatorii fac staking cu BNB pentru a participa la producția de blocuri, atingând timpi de bloc de aproximativ trei secunde. Rețeaua Conflux combină elemente de PoW cu o structură de grafic aciclic direcționat (DAG) pentru a îmbunătăți randamentul, păstrând în același timp caracteristicile de securitate ale PoW.
3. Soluții de nivel 2
O altă abordare pentru a rezolva trilema este construirea pe un blockchain existent, mai degrabă decât modificarea nivelului de bază. Soluțiile de nivel 2 procesează tranzacții în afara lanțului principal și apoi introduc rezultatele înapoi pe acesta. Aceasta reduce congestionarea, scade comisioanele și menține securitatea nivelului de bază.
Rollups grupează mai multe tranzacții off-chain și trimit o singură dovadă comprimată către lanțul principal pentru verificare. Rollups optimiste, cum ar fi Arbitrum, presupun că tranzacțiile sunt valide, cu excepția cazului în care sunt contestate, în timp ce rollups zero-knowledge (ZK), cum ar fi Scroll, folosesc dovezi criptografice pentru a confirma validitatea fără a dezvălui toate detaliile. Ethereum a devenit din ce în ce mai centrat pe rollups, o mare parte din activitatea sa în finanțe descentralizate (DeFi), jocuri și NFT-uri având loc pe Nivelul 2, pentru a îmbunătăți viteza și a reduce costurile.
Canalele de stare permit participanților să efectueze tranzacții off-chain, doar stările de deschidere și de închidere fiind înregistrate pe blockchain. Rețeaua Bitcoin Lightning Network este un exemplu cunoscut, care folosește canale de stare pentru a permite tranzacții rapide și cu costuri reduse, păstrând cea mai mare parte a activității off-chain, în timp ce se bazează pe nivelul Bitcoin de bază pentru decontarea finală.
Gânduri de încheiere
Trilema blockchainului rămâne o provocare semnificativă, care împiedică tehnologia să își atingă întregul potențial. Cu toate acestea, eforturile continue, cum ar fi foaia de parcurs centrată pe rollups a Ethereum și apariția blockchainurilor modulare de înaltă performanță, arată că există căi promițătoare. Aceste inovații au ca scop creșterea scalabilității fără a compromite securitatea sau descentralizarea, apropiind industria de un viitor în care blockchainurile pot susține aplicații la scară globală.
Materiale suplimentare
Declinarea răspunderii: Acest conținut vă este prezentat „ca atare”, numai pentru informare generală și în scopuri educaționale, fără a oferi declarații sau garanții de vreun fel. Nu ar trebui să fie interpretat ca un sfat financiar, juridic sau de natură profesională și nici nu este destinat să recomande achiziționarea unui anumit produs sau serviciu. Ar trebui să solicitați sfaturi de la consilierii profesioniști corespunzători. Este posibil ca produsele menționate în acest articol să nu fie disponibile în regiunea dvs. În cazul în care articolul reprezintă contribuția unui colaborator terț, rețineți că acele opinii exprimate aparțin contributorului terț și nu le reflectă neapărat pe cele ale Academiei Binance. Citiți declarația noastră completă de declinare a răspunderii pentru mai multe detalii. Prețurile activelor digitale pot fi volatile. Valoarea investiției dvs. poate scădea sau crește și este posibil să nu vă recuperați suma investită. Sunteți singura persoană responsabilă pentru deciziile dvs. de investiții, iar Academia Binance nu este responsabilă pentru eventualele pierderi suferite. Acest material nu trebuie interpretat ca un sfat financiar, juridic sau de natură profesională. Pentru mai multe informații, consultați Termenii de utilizare și Avertismentul privind riscurile.